- echilibrísticã
- s. f. (sil. -bris-), g.-d. art. echilibrísticii
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
echilibrísticã
Look at other dictionaries:
echilibristică — ECHILIBRÍSTICĂ s.f. 1. Arta de a şi păstra echilibrul în diferite poziţii sau mişcări dificile ale corpului; număr de circ al echilibristului. 2. fig. capacitatea de a se strecura cu îndemânare printre situaţii dificile; totalitatea eforturilor… … Dicționar Român
echilibrist — ECHILIBRÍST, Ă, echilibrişti, ste, adj., s.m. şi f. 1. (Persoană) care s a specializat în echilibristică. 2. fig. (Persoană) care se strecoară cu îndemânare printre dificultăţi. – Din fr. équilibriste. Trimis de toknowro, 13.09.2007. Sursa: DEX… … Dicționar Român
acrobat — ACROBÁT, Ă, acrobaţi, te, s.m. şi f. Gimnast care execută exerciţii de echilibristică. ♦ fig. Persoană inconsecventă în comportare, în idei etc.; persoană care caută să epateze, să iasă din comun. – Din fr. acrobate. Trimis de ana zecheru,… … Dicționar Român
acrobaţie — ACROBAŢÍE, (1) acrobaţii, s.f. 1. Exerciţiu dificil de echilibristică, de gimnastică etc. ♦ fig. (La pl.) Sforţări neobişnuite pentru a ieşi dintr o situaţie grea, dintr o încurcătură. 2. Arta sau profesiunea acrobatului. – Din fr. acrobatie.… … Dicționar Român
echi — Element de compunere însemnând egal , cu ajutorul căruia se formează substantive sau adjective. – Din fr. équi , lat. aequi . Trimis de toknowro, 22.09.2003. Sursa: DEX 98 ECHI Element prim de compunere savantă cu sensul egal . [< lat.… … Dicționar Român
